RMN

Rezonanţa magnetică nucleară

 

Imagistica prin rezonantă magnetică este un test care foloseşte un câmp magnetic şi de pulsuri de radiofrecvenţă pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului omenesc. În multe din cazuri, RMN oferă informaţii care nu pot fi vizualizate prin radiografie, ultrasonografie sau tomografie computerizată.

Pacientul este plasat în interiorul unui câmp magnetic foarte puternic (în jur de 30000 de ori mai puternic decât câmpul magnetic al Pământului).

Câmpul electromagnetic este aplicat sub forma unui foarte scurt puls radio, cu o durată de câteva microsecunde.

Semnalele sunt detectate folosind dispozitive speciale (un soi de bobine, ori antene), de anumite forme, de pildă pentru cap, genunchi, etc. Aceste dispozitive pot fi montate în imediata vecinătate a zonei investigate şi contribuie la calitatea imaginilor obţinute.

Principalele diferenţe dintre tomografia computerizată şi RMN sunt următoarele: RMN-ul poate fi folosit pentru a obţine imagini prin secţiuni ale organismului orientate în orice direcţie, spre deosebire de tomografia computerizată, în cazul căreia secţiunile erau doar transversale.